Arthur Segal

Arthur Segal (1875, Iași – 1944, Londra) a fost un pictor și grafician român de avangardă, una dintre punțile esențiale dintre modernismul românesc și marile mișcări europene. Format la München și Berlin, Segal a expus în cadrul Secesiunii berlineze, afirmându-se printr-un limbaj expresionist consolidat de rigoare constructivă. În timpul Primului Război Mondial s-a aflat la Zürich, unde s-a alăturat cercului Dada; aici a realizat gravuri și xilogravuri cu mesaj puternic anti-război, definitorii pentru profilul său etic și estetic.

După 1919 revine la Berlin, se alătură Novembergruppe și Arbeitsrat für Kunst, teoretizând „echivalența contrastelor” – un principiu compozițional prin care planele de culoare, lumina și umbra devin elemente echilibrate, cu valoare expresivă egală. În pictură, Segal migrează de la scene urbane, interioare și peisaje maritime (cu reflexii, pasarele, țărmuri) spre compoziții tot mai geometrizate, în care structura primează asupra anecdotei. Paleta e sobră, analitică, iar construcția imaginii – limpede, de o logică internă riguroasă.

Persecutat de regimul nazist, emigrează în 1933 și se stabilește în final la Londra (1936), unde deschide Arthur Segal School of Painting and Drawing, continuând atât cercetarea teoretică, cât și practica pedagogică. Lucrările sale grafice – în special xilogravurile – rămân repere ale modernismului european prin sinteza dintre etică, idee și meșteșug.

Astăzi, Arthur Segal este recunoscut drept un clasic al avangardei: un artist lucid, pentru care pictura și gravura sunt, deopotrivă, laboratoare ale gândirii vizuale, în care echilibrul modern dintre formă, culoare și sens devine principiu de libertate.