Ion Theodorescu-Sion

Ion Theodorescu-Sion (1882–1939) este una dintre figurile centrale ale modernității românești, autorul unei sinteze personale între limbajul avangardelor europene și specificul tradiției locale. Format la Școala de Belle-Arte din București și perfecționat la Paris, Sion a traversat etape stilistice de la simbolism și postimpresionism la o formulă decorativ-constructivă devenită emblematică pentru anii ’20–’30.

Opera sa valorifică motive ale satului românesc – case albe, șuri, livezi, țărani, țărănci în costume – integrate în compoziții cu planuri clare, contur ferm și cromatică concentrată. Prin geometrizarea formelor, echilibrul suprafețelor și ritmul ornamental, Sion propune un „clasicism modern” în care monumentalitatea se obține prin simplitate și ordine.

Un capitol aparte îl constituie peisajele din Dobrogea și Balcic: faleze albe, ziduri scăldate în lumină, vegetație austeră, cupole și minarete, toate ordonate în structuri verticale și orizontale ce dau imaginii o ținută sculpturală. În naturile statice și scenele de interior, țesăturile, ceramica, motivele populare devin repere plastice, nu simple accesorii, întărind ideea unei arte moderne cu rădăcini naționale.

Sion a fost activ în saloanele bucureștene și în grupări artistice ale epocii, contribuind prin expoziții și texte la definirea unui stil românesc modern, sobru și decorativ. Dincolo de formulele epocii, rămâne actual prin claritatea compoziției, rigoarea desenului și noblețea culorii.

Astăzi, Ion Theodorescu-Sion este privit ca un clasic al modernismului românesc: un pictor al ordinii și al luminii, care a transformat motivele autohtone în arhitecturi picturale memorabile, dând chip unei idei de modernitate cu identitate.